naruhina story old

M-am hotarat sa fac o poveste naruhina dupa ce satul Konoha a fost atacat de Pain. Prin acest atac, Hinata cea timida si-a facut curaj, si incercand sa il salveze pe Naruto, i-a marturisit dragostea ei fata de acesta. Naruto inca nu a reusit sa vorbeasca cu Hinata, astfel incat, inca nu se stie ce sentimente are fata de ea.
Edit: Sunt primele mele încercări de a scrie, dar am decis să las acest "monstru" pe pagină în continuare(doar că l-am comasat într-un singur album).

1. Intoarcerea in sat

"O noua zi, un nou inceput" sau cel putin asa spera o fata frumoasa din satul Konoha. Era dimineata iar razele soarelui intrau usor prin cortul acesteia. Incet, incet deschise usor ochii sai de un un violent inchis. Se da repede jos din pat si se imbraca pentru aceasta minunata zi. Aceasta isi pieptana parul lung pana la mijloc, de un violet ca de liliac si iesii repede afara sa se plimbe. Locuia intr-un cort pentru moment, deoarece satul ei fusese atacat de un om din clanul Akatsuki care doreau sa il captureze si sa il omoare pe unul dintre dragi ei prieteni, Naruto. Acesta are un monstru sigilat in interiorul sau, pe care Akatsuki vor sa il foloseasca in scopurile lor. Plimbandu-se prin padure isi aminteste imbujorata acea zi in care Naruto se luptase cu Pain. Isi aducea aminte fiecare detaliu, fiecare cladire daramata si fiecare durere pe care a suferit-o Naruto in acea batalie. Naruto era pe punctul de a fi ucis de Pain cand, dintr-o data, a aparut ea si a incercat sa il ajute pe Naruto. Isi aduse aminte de acele cuvinte pe care i le-a spus inainte de a incerca sa il salveze "Naruto nu voi da inapoi, nu te voi lasa sa mori aici deorece...deorece.... Naruto ... eu ... te .... iubesc ...". Rosii repede la aceasta amintire si se gandea in sinea ei ca nu facuse o alegere foarte buna, deorece ea stia ca Naurto nu o iubea.
Hinata fusese ranita grav in acea lupta, era pe punctul de a muri, ceea ce i-a dat putere lui Naruto sa se ridice, sa lupte si sa il invinga pe Pain care a readus la viata tot satul Konoha, iar acesta a devenit cel mai mare erou cu care oamanii din sat se mandreau nespus. Ea inca nu apucase sa vorbeasca cu Naruto, dar in adancul inimii sale, spera totusi ca atunci, cand se va intampla, acesta sa ii spuna ca o iubeste.
Amintirea disparu atunci cand zari in departare o fata cu parul roz ca florile de cires si cu ochii ei verzi ca cristelele apropiindu-se de ea.
-Buna dimineata, Hinata! spune rozalia cu zambetul pe buze.
-Buna, Sakura! Ce mai faci?
-Bine, te cautam. Vroiam sa te anunt ca Tsunade si-a recapatat cunostiinta si ca poate sa intre din nou in rolul sau de Hokage.
-Serios?! Ce ma bucur! Astfel Konoha va reveni la normal foarte repede, zise Hinata foarte bucuroasa. Lucrarile cum sunt?
-Decurg bine. Dar mai vroiam sa iti spun ceva care chiar te-ar interesa.
-Ce? zise Hinata curioasa.
-Poi nu stiu daca .... Nu, nu cred ca te intereseaza...
-Haide, Sakura, ca mai facut curioasa.
-Bine, bine! Iti spun. S-a intors cineva in oras.
Inima Hinatei incepu sa bata mai tare. Se ruga in sinea ei sa fie Naruto, ardea de narabdare sa il vada, dar daca acesta nu vroia sa o vada sau sa vorbeasca cu ea? Daca iar spune ca nu o iubeste ? Daca ar rade de aceasta pentru ca i-a impartasit dragostea? Oare o crede ciudata pentru cele spuse? Hinata stranse din dinti si intreba:
-Cine?
-Poi este.........................

2. Umbra

-Deci? Cine este? intreaba Hinata, careia ii batea inima din ce in ce mai tare.
-Poi am aflat de la Tsunade ca este Naruto. A venit in sat cu cateva zile in urma dupa ce o luna nu a dat nici un semn de viata.
Hinata se inrosi toata, dar in acelasi timp se si intrista. "Oare de ce nu l-am vazut pana acum? Sau poate nu a vrut el sa il vad? Sau se ascunde de mine, pentru ce am spus atunci? Sau poate ca a uitat ce am spus si poate ca ii pasa la fel de mult ca inainte de mine? Dar ultima oara, cand a venit in sat cu Jyraia, m-a vizitat in prima zi... Atunci de ce nu l-am vazut? Atatea intrebari care nu imi dau pace si asa de putine raspunsuri. Ce as putea sa ma fac? Si chiar de ar veni ce i-as putea spune? Nimic". Roseata din obraji ei devenea din ce in ce mai alba pana isi recapata culoarea, alba ca de zapada a pielii sale. Oare cel mai bine ar fi fost sa ignore sau sa uite cele spuse lui Naruto?
-Sakura?
-Da?
-Acum cat timp s-a intors Naruto?
-S-a intors acum doua-trei zile, dar nimeni nu l-a vazut inca. A fost doar la Tsunade de aceea ea stie.
"Deci se poate sa nu fi uitat, deoarece nu l-a vazut nimeni. Poate ca se antreneaza acum si nu vrea ca nimeni sa il deranjeze. Sau poate se plimba prin sat. Eu nici macar nu stiu ce sa ii spun si vreau sa il vad. Nu. Mai bine il las pe el sa vina la mine. Da, asa e mai bine pentru toti."Hinata se gandea foarte mult la aceste intrebari, cand vocea Sakurei o trezi la realitate:
-Hinata, eu trebuie sa plec.
-Bine, Sakura, mai vorbim.
Hinata se duse mai departe in padure pana la izvor, singurul loc in care putea fi in siguranta, dar si singurul in care putea sa se gandeasca la Naruto. A stat la izvor ore bune, pana cand si-a dat seama ca se inserase. Porni grabita spre casa. Noapte se apropia din ce in ce mai repede pana se intuneca dea binelea afara. Hinata inca nu iesise din padure. In timp ce mergea asculta fosnaitul frunzelor si isi da seama ca cineva o urmareste. Mergea din ce in ce mai repede, auzind ca si pasii se miscau mai iute. Fara sa isi dea seama o lua la fuga prin padure, dar si urmaritorul era foarte aproape.
La un moment dat, se impiedica si cade. O umbra se apropie de ea. Incet, incet formele incepura sa capete culoare si observa o pelerina neagra cu nori rosi pe ea. "Akatsuki...Ce pot sa fac? Sa fug, nu. Nu pot. Ma doare piciorul de la cazatura. Sa tip nici atat, caci cine m-ar auzi in padure? Sa ma lupt? Nu am cum, mai ales ca celalalt din Akatsuki, dupa ce ca a distrus aprope toata Konoha era cat pe ce sa ma omoare? Atunci ce as putea sa fac?" Pe fata ei alba se varsa o lacrima. Mantia neagra se afla langa.. O mana cu un kunai se ridica deasupra ei?" Oare acesta sa imi fie sfarsitul?......................."

3. Salvatorul

"Nu vreau sa se termine aici. Nu vreau sa mor acum. Mai am atatea de facut, atatea de spus. Trebuie sa il vad pe Naruto, trebuie sa aflu daca nu ma considera o ciudata, pentru cele spuse atunci, trebuie sa aflu daca nu ma iubeste sau cel putin daca ma place ca pe o amica. Am atatea de facut. Nu pot murii acum. Dimineata am spus ca astazi va fi un nou inceput, dar nu m-am gandit ca seara imi va aduce sfarsitul. Oare de ce se termina aici? Nu este nici o cale de scapare? Nu ma poate salva nimeni. Sunt atat de slaba incat nu pot sa ma salvez pe mine, dar mai pe altcineva. Oare ar fi mai bine asa? Nu as mai deranja pe nimeni atunci si nu ar mai trebui nimeni sa se ingrijoreze pentru mine..."
Hinata inchise ochii de spaima si astepta ca acel kunai sa ii strapunga pielea sa fina si sa o trimita din aceasta lume, dar nu se intampla nimic. Oare de ce? Hinata deschise un pic ochiul ei de un violet inchis si observa inca o umbra in fata ei, dupa care totul se incetosa.
Se trezi in spatele unui baiat cu parul de un blond aprins. "Acea culoare, acele zgarieturi de pe fata, acea bandana neagra. Un singur baiat o poarta si arata astfel in tot satul Konoha. Unul singur care intra mereu in belele cand era mic, pentru ca oamenii sa il observe. Un singur baiat le avea pe toate acestea, singurul pe care il iubesc atat de mult incat mi-as da viata pentru acesta... Naruto. Oare tu esti? Ai venit sa ma salvezi sau poate doar visez?" Hinata nu mai putea tine ochii deschisi si usor, usor ii inchise.
Simtii cum ceva cald ii infasoara rana si o aseaza pe pat. "Oare sunt acasa? Dar cine ma adus?" O mana calda ii mangaia fata cea fina. Voia sa deschida ochii, dar daca toate astea ar fi fost un vis? Odata ce ar fi deschis ochii ar fi diparut toate. Dorea sa il vada pe baiat, sa ii multumesca, dar daca ar fi disparut. Toate cele intamplate erau poate un vis. " Oare ar fi mai bine sa ma trezesc." Hinata era pregatita sa deschida ochii, dar ceva o oprii. Ceva cald si moale ii apasa buzele..............

4. Misiunea

Razele soarelui si-au facut aparitia usor in cortul Hinatei. Incet, incet se trezi, deschizandu-si ochii ca de liliac. Se ridica brusc din pat. " Oare ce se intamplase seara trecuta? Am visat? Chiar l-am vazut? Sa reevaluam ce s-a intamplat. Deci ma ratacisem si cineva ma urmea. Stiu ca este real asta, deoarece rana de la picior o simt. Dar se poate sa fi alunecat si restul sa fie doar o inchipuire a mea. Dar eu nu am asa ceva. Dar daca era o inchipuire ar fi trebui sa ma trezesc in padure. Si atunci cum am ajuns aici? Cineva sigur ma adus, dar cine? Sakura? Nu. Ea ar fi ramas langa mine. Kiba? Nicidecum. Shino? Nu. Daca m-ar fi adus oricine din sat l-as fii intalnit deja aici. Atunci cine m-a adus?"
Hinata iese afara pentru a-si limpezi mintea si da peste Sakura.
-Buna dimineata, Hinata!
-Buna, Sakura! Ce mai faci?
-Bine. Hinata, trebuie sa mergem la Tsunade. A spus ca are o misiune pentru noi trei.
-Care trei? Cine mai vine?
-Nu stiu exact. Tsunade nu a vrut sa imi spuna.
-Lasa ca aflam noi, Sakura.
Cele doua fete au ajuns in cortul lui Tsunade. O femeie cu parul lung prins in doua codite si cu ochi caprui le astepta la birou. Aceasta servea o ceasca de ceai impreuna cu prietena ei, Sitsune, o femeie cu parul negru pana la umeri si cu ochi de aceeasi culoare.
-Buna, fetelor! Va asteptam.
-Buna dimineata, Tsunade-sama!
-V-am chemat aici pentru a va da o misiune foarte importanta. In ultimele zile s-a sesizat ca cineva doreste sa distruga ce a mai ramas in Konoha si pe toti oameni din sat. Misiunea voastra este de a nu lasa inamicul sa patrunda in aceasta regiune.
-Da, Tsunade-sama! spun cele doua fete impreuna.
-Veti fii trei in echipa....
-Cine mai vine cu noi? spune Hinata, lasand ca doua pete de roaseata sa ii apara pe obraji.
-Asta e o surpriza. Veti vedea cand va ajunge aici. Oricum trebuie sa soseasca.
Hinata era foarte nerabdatoare sa vada cine vine. Ii batea inima foarte tare. „Daca vine EL? Ce o sa ma fac? Mai ales ca nu stiu cum sa reactionez la ce sa intamplat aseara? Sau poate ca nu sa intamplat? Daca va veni si se va comporta normal, inseamna ca nu s-a intamplat nimc si nu am de ce sa imi fac griji...”O bataie in usa o facu pe Hinata sa tresare.
-Intra! zice Tsunade, care gusta din ceaiul de pe masa.
Usa se deschise incet. „Este.................”

5. Atacul

„Este........................”.
-Buna dimineata!
-Naruto-kun? Vocea Hinatei tremura, in timp ce se inrosea din ce in ce mai tare.
-Buna, Hinata! Ce mai faci?
-Bbbbiiinnne...
-Ma bucur atunci. Deci de ce m-ai chemat, Tsunade-sama?
-Buna, Naruto. Te-am chemat pentru o misiune forte importanta. Iti vor explica fetele ce trebuie sa faceti. Puteti pleca pana la noi ordine.
-Da! spun cei trei copii si ies din cort.
-Deci ce misiune ne-a dat, bunica Tsunade?
-Trebuie sa pazim regiunea asta, deorece cineva doreste sa distruga Konoha sau, mai bine zis, ce a mai ramas din ea, ii explica Sakura.
-Deci vom pazi locul asta?
-Da si daca putem sa il si prindem pe faptas.
-Bun. Atunci va trebui sa ne despartim. Eu sunt baiat, deci mergeti voi doua fetelor impreuna in est, iar eu ma duc in vest. Bine?
-Da.
Ne ureaza succes, dupa care pornim fiecare unde trebuie sa mergem. „Deci nu s-a intamplat nimic. Stiam eu. Doar Naruto nu se putea uita la mine decat ca la o surioara care are nevoie de ajutorul lui, iar ceea ce am visat seara trecuta era doar in imaginatia mea. Dar daca asa era cine m-a adus acasa? Cine m-a salvat? Nu mai inteleg nimic." Vocea Sakurei o trezi din nou la realitate. "Oare sa ii spuna si ei?"
-Hinata? Ce sa intamplat? Esti cam ganditoare in ultima vreme. Stii ca mie poti sa imi spui nu?
Hinata ii povesti Sakurei cele intamplate. Aceasta ramase si ea cateva clipe pe ganduri. Nu stia ce sa ii raspunda.
-Hinata, sincera sa fiu, nu ma asteptam la asta. Nici eu nu stiu ce sa spun. Cel mai bine ar fi sa vorbesti cu el si sa il intrebi despre atac si ce s-a intamplat. Naruto acum este cel mai imprevizibil baiat din tot satul, atat in lupta cat si in alte domenii.
Hinata lasa ochii in pamant. Nu stia cum sa ii spuna lui Naruto asa ceva. Gandurile ei au fost aduse la realitate de o expolzie din apropierea lor. Dupa care niste kunaiuri se indrepatau direct spre cele doua fete, dar Sakura, iute de mana, reuseste sa o traga pe Hinata de acolo si sa se ascunda. O mantie neagra cu nori rosii aparu din nou. Akatsuki. Un baiat brunet cu ochi negri se apropiau de ele. „Sasuke? Ce cauta el aici? El a fost cel care m-a atacat seara trecuta? Oare ce vroia de la mine?”
-Sakura, ce ne facem? E mai puternic decat noi?
-Luptam. Cu toate ca il iubesc trebuie sa il omor pentru binele tuturor. Hinata, tu poti lupta?
-Cred ca da.
Nu mai apuca sa spuna nimic ca Sasuke apare in spatele lor. Hinata se prabusi la pamant. Nu se mai putea ridica din cauza piciorului. Putea doar privii cum Sasuke ii pune un kunai la gatul Sakurei si sa spere intr-o minune.....

6. Vis sau realitate

„Ma trezesc in spatele unui baiat blond. Naruto? Ce face el aici? Si mai ales de ce ma cara in spate? Am adormit? A venit el si ne-a salvat? Ce s-a intamplat oare?” Hinata se inrosii, cand baiatul se intoarse cu capul spre ea.
-Nnnarrruto?
-Hei, Hinata! Ce bine ca ti-ai revenit! spune blondul cu un zambet larg pe fata.
-Cce s-a intamplat?
-A...v-a atacat Sasuke. Tu te-ai lovit la cap, iar Sakura a tras de timp, pana am venit eu si l-am pus pe fuga.
„M-am lovit la cap? Ridic mana deasupra capului si vad ca sunt bandajata. Se pare ca da. Ma uit in jur si vad ca sunt numai eu cu Naruto. Oare unde e Sakura?”
-Sakura unde e?
-Ea nu a fost ranita asa ca s-a oferit sa dea raportul despre atac buncii Tsunade.
„Sau o incercare de a ma lasa singura cu Naruto, ca sa inteleg ce s-a intamplat noaptea trecuta. Tipic Sakura. Ce ma fac?” S-a lasat liniste. Nici unul nu a mai spus nimic pentru cateva minute. Naruto sparge linistea:
-Ai mai slabit?
-Nnu. Ddde ce intrebi?
-Nu stiu de ce, dar imi pari mai usoara decat data trecuta?
Hinata inrosi brusc. „Care data trecuta? Aseara? O doamne! Deci nu am visat? Chiar m-a dus pana acasa? Sau se refera la alta data? Of doamne! Ce ma fac? De ce trebuie sa fie atat de complicat? Haide, Hinata! Trage aer in piet si spune odata. Poti sa o faci! Poti sa o faci!”
-Ccccare „data trecuta”?
„Nu, nu pot sa o fac. De ce trebuie sa fiu atat de timida? De ce? De ce? Ma mir ca am reusit sa ii spun ca il iubesc. Oare cum am facut asta? De ce e asa de greu?”
-Poi...mai tii minte ce sa intamplat aseara?
-Aaaasseara? Nnnu, nu chiar tot. Adica in mare cred ca stiu. Cred...adica...poi...
„Aseara prostuto Naruto te-a salvat si te-a dus acasa. Ce mai vrei sa stii? A da si te-a sarutat. Dar tu nu poti sa ii spui asta pentru ca esti prea timida. Of ce ma fac?”
-Te-am gasit pe jos, iar unul din Akatsuki vroia sa te omoare. Cred ca ai lesinat. Asa ca te-am vazut si te-am salvat.
„Si dupa? Dupa ce s-a intamplat? Spune-mi te rog ca s-a intamplat ce cred eu. Te rog!”
-Si cam atat.
-Aham. „ Nu s-a intamplat nimic. Deci am visat. Intr-un fel imi pare bine, dar intr-un fel imi pare rau.” Nnnaruto?
-Da?
-Pot sa merg pe jos? Ma simt mai bine acum.
-Sigur!
Hinata schiteaza un zambet fals. Naruto ii da drumul fetei, iar aceasta porneste inainte. Ceva o prinde de mana, iar Hinata roseste.
-Nnnnaruto?
-Cred ca mi-am mai amintit ceva...
-Cccce? spune Hinata din ce in ce mai rosie.
Naruto o trage pe Hinata spre el. Aceasta lasa capul in jos. Era rosie ca racul. Naruto o prinde de mijloc cu o mana, iar cu cealalta ii ridica capul, privind-o in ochi. Un zambet ii apare pe chip, dupa care spune „Asta!” si isi lipeste buzele de cele ale fetei. „ E un vis sau e real?”.......

7. Oare ma iubeste?

„Oare visez? Nu stiu. Il vad pe Naruto. Ma saruta? Oare ce s-a intamplat? Cum de am ajuns aici? Acum cateva minute eram prieteni si acum? Oare ma iubeste? Ma simteam atat de bine. Un moment atat de frumos, de perfect, unul in care nimic nu mai conta pentru mine. Tot ce puteam simti era el. Tot ce puteam gusta era sarutul lui. Tot ce puteam auzi era bataia puternica a inimii lui. Tot ce puteam gandi era despre el, despre cat de mult imi doream asta, cat de incredebil de norocoasa eram ca obtinusem asta si cat de strans aveam sa ma tin de ea. Asta era ceea ce voiam, ceea ce imi doream. L-am iubit, il iubesc si il voi iubi mereu. Imi unesc mainile dupa gatul lui, adancind sarutul, iar acesta isi pune mainile pe talia mea. Am ramas asa pentru cateva minute, dupa care am rupt sarutul. Am last capul in jos. Nu stiam cum sa reactionez. Am simtit o durere de cap, dupa care m-am trezit intr-un pat de spital. Ce se intamplase oare? Sunt si mai mult in ceata. Nu mai stiu ce e real si ce nu.”
-Hinata! Bine ca te-ai trezit, spune Sakura cu un zambet pe fata.
-Sakura?
-Esti inconstienta de cateva zile.
-Poftim?
Hinata se ridica brusc. O durere de cap o forteaza sa sa aseze la loc. " Ce se intampla. De ce ma doare ata de rau capul?"
-Nu te mai ridica asa de brusc.
-Sakura ce.. ce s-a intamplat? Imi bubuie tot capul.
-Da stiu. Atunci cand ne-am ascuns eram intr-un copac, la cinci metri deasupra pamantului. Sasuke a venit cu chidori, iar amndoua am sarit. Tu ai picat in cap si nu te-ai mai ridicat. Te-am bandajat cand a venit Naruto dupa scurt timp. Nu am crezut ca era asa de grav, asa ca am plecat sa dau raportul, iar pe tine te-a adus Naruto.
-M-a adus Naruto? El unde e?
-Nu stiu. A venit acum cateva minute sa vada ce faci, dar a plecat.
„A venit? A plecat? Eram inconstienta? Oare chiar ma sarutat? Sau doar am visat frumos? E a doua oara cand lesin zilele astea. Sunt oare atat de slaba? Sunt atat de neajutorata? De ce eu? Sakura e atat de curajoasa. Si-a facut un rost aici, are o viata si se poate proteja si singura. Numai eu nu pot. Nu pot sa fac nimic. Nu pot sa spun nimic. Sunt o fetita mica si neajutorata, o fetita foarte timida. Nu pot nici macar sa ii spun ca il iubesc. Cred ca ma considera o ciudata. Oare el ma iubeste? Nu nu se poate. Nu m-ar putea iubi. Sunt prea ciudata. O vad pe Sakura cum se scuza si pleca. Poate are o alta urgenta. Raman singura in cort. Poate ar fi mai bine sa adorm. Vreau sa inchid ochii, dar il vad pe Naruto ca intra in cort .................”

8. Dezvaluirea

-Buna, Hinata!
-Nnnnarrruto-kun?
Hinata se inroseste brusc. „ O Doamne! Ce ma fac? Trebuie sa aflu ce s-a intamplat si ce nu. Dar cum sa ii spun? Daca il intreb daca m-a sarutat si nu s-a intamplat, ma va crede o ciudata. De ce mereu sunt atat de slaba in misiuni? Daca nu as fi lesinat, as fi stiut ce s-a intamplat si ce nu. Of! Sunt atat de inutila, atat de slaba....”
-Hinata? Te simti bine?
Naruto se afla langa ea. Se apleaca spre ea si ii pune mana pe frunte.
-Esti bine?
-Eu... adica .. dddaaaa...Da! Adica. Da, sunt bine. Cred...adica... ma... ma doare capul...putin.
-Atunci odihneste. Esti inconnstienta de cateva zile.
-Sssserios?
-Da.
-Am venit sa o caut pe Sakura si sa vad cum te simti.
-Bine! Adica sunt bine. Nu trebuie sa iti faci griji pentru mine, spune Hinata cu un zambet pe buze.
-Mai bine te-ai odihni putin. Bunica Tsunade ti-a dat liber. Ce noroc ai! Numai eu trebuie sa fac misiuni plictisitoare. Ne mai vedem. Odihneste bine?
-Bbbbine.
Naruto se ridica de langa ea si vrea sa plece spre iesire. „Trebuie sa il intreb acum! Haide Hinata! Poti sa o faci!” Hinata il prinde repede de mana. Se inroseste repede si ii da drumul. „ Of Doamne! Ce fac? Acuma chiar o sa ma considere o ciudata. Oare de ce l-am prins de mana? Ce sa ii spun? Ce ma fac?” Hinata credea ca Naruto va spune ca este o ciudata, dar acesta se intoarce spre ea cu zambetul pe buze.
-Ce-i Hinata?
-Ei bine. Eeeeu...Nnnnarruto...adica ....
-S-a intamplat ceva, spune Naruto devenind serios.
-Nnnu.. Nu! Nu-i nimic.
-Ba da este. Hai zimi! Stiii ca poti sa ai incredere in mine.
-Vvvroiam sa te intreb ce s-a intamplat zilele astea. Nu mai imi aduc aminte mai nimic sau chiar deloc. Pppoti sa ma ajuti.
-Da sigur. Iti povestesc. Dar mai tarziu acum trebuie sa o iau pe Sakura si sa mergem cu Kiba sa pazim locul asta. Bine? Spre sa nu te superi.
-Nu, nu ma supar.
-Sigur?
-Ssssigur!
-Bine atunci. Ne mai vedem.
-Ddda.
Naruto a plecat, iar Hinata a rams sa se odihneasca. Spera ca cele intamplate sa fie adevarate. Spera ca Naruto sa o iubeasca. Adormi cu gandul acesta.
Dupa o saptamna Hinata s-a refacut complet si a iesit sa se plimbe. S-a dus in padure, la izvor, singurul loc in care se putea gandi la Naruto, la dragostea ei neimpartasita si la visele ei. Se sprijini de un copac si se lasa afundata in gandurile ei. „ Nu l-am mai vazut pe Naruto de o saptamna. Oare de ce nu a mai trecut pe acolo. Pentru ca tot ce s-a intamplat este o miciuna si pentru ca nu ii pasa de mine. Sigur din cauza asta. As da orice doar ca sa aflu de la el ce simte pentru mine. Orice..”. Hinata privea apa cristalina ce se varsa. Oare chiar isi dorea prea mult? Era atat de ingandurata incat nu observa ca cineva se apropie de ea. Doua maini se puse peste ochii ei.
-Ce se.... Cine esti?
-Iti dau trei incercari.
-Dar esti prieten sau dusman.
-Daca eram dusman deja nu mai traiai.
-Bbbine.
-Iti spun doar ca sunt baiat.
-Nnnnaruto?
-Cum ai ghicit?
Naruto ia mainile de la ochii Hinatei. Hinata se intoarce. Era doar la cativa centimetri distanta. Rosie ca racul, Hinata, lasa capul in jos.
-Ccceee... ce faci aici?
-Ti-am promis ca iti povestesc nu? Eu nu imi incalc promisiunile.
-Bbbine, Hinata zambeste si se indeparteaza de el.
-Iti spun pe scurt?
-Dddaca poti.
Naruto se apropie de Hinata. Hinata se inroseste si lasa capul in jos. Naruto o trage spre el si o saruta pentru cateva clipe. Naruto intrerupe sarutul privind-o pe Hinata in ochi.
-Hinata....te iubesc......................

9. Sacrificiu

„E real? Nu visez deloc? Oare ceea ce se intampla nu e doar in capul meu? Pare atat de real... Ramanem imbratisati si privim izvorul. Era atat de frumos. Nu imi puteam crede ochilor ce s-a intamplat mai devreme.”
Naruto si Hinata pornesc spre sat deoarece se intunecase. Naruto o conduce acasa pe Hinata, dupa care pleaca mai departe.
Dupa cateva luni:
Razele soarelui o trezesc pe Hinata. Dormea atat de bine incat nu ar fi vrut sa se trezeasca. Se ridica din pat is aranja parul si porneste spre padure. Se intalnea cu Naruto. „ Ce frumos au fost lunile acestea. Naruto a fost atat de dragut cu mine. Ma bucur ca in sfarsit stiu ca ma iubeste.”
Era o zii frumoasa. Hinata era deja la izvor si se gandea la ce ar putea face astazi, cand ceva o izbi cu putere de un copac.
„Deschid ochii si il vad pe... Sasuke? Ce face el aici? Si mai ales de ce am sabia lui la gatul meu? O nu! Pana aici mi-a fost? De ce acum? Cand totul era asa de bine pentru mine sunt omorata. Trebuie sa fac ceva ca sa scap. Dar ce?”
-Depinde de tine daca te omor sau nu, spune Sasuke serios.
-Ccce... Ce vrei de la mine?
-Vreau ca tu sa alegi.
-Ce?
-A fost foarte usor sa ma infiltrez in sat. In felul asta il voi ucide foarte usor pe Naruto.
-De ce ? De ce sa faci asta? El da totul ca tu sa te intorci si tie nici macar nu iti pasa?
-Taci!! Nu imi vorbi mie despre sentimente. Nu mai am de mult asa ceva si ar trebui si Naruto sa realizeze asta.
-Dar nu e drept! Naruto si Sakura fac totul doar ca sa te aduca inapoi.
-Si? Nu uita in ce stare esti inainte sa comentezi.
Hinata tacu. Sasuke avea dreptate. Daca Hinata facea si un sigur pas Sasuke o omora.
-Ai tacut? Bine atunci. Dupa cum am spus il pot lua usor pe Naruto din sat sau il pot chiar ucide.
-Lasa-l in pace, te rog!
-Nu merge asa! Daca vrei sa il las in pace trebuie sa faci un sacrificiu!
-Ce trebuie sa fac? Fac orice! Doar nu il ucide!
-Vi tu in locul lui.
-Poftim? Ddde.. de ... de ce eu? Ce legatura ai cu mine?
-Vrei sa il omor?
-Nu dar...
-Iti dau timp pana la pusul soarelui. Ma gasesti tot aici. Si inca ceva. Daca afla cineva ca sunt aici Konoha dispare.
Sasuke dispare, iar Hinata ramne singura plangand. Ce ar trebui sa faca? Nu il putea lasa pe Naruto sa moara. Era important pentru sat mai ales in aceste momente. „Daca as pleca eu ar fi mai bine pentru toti. Nu as incurca treburile satului. Prieteni ma vor uita repede, iar Naruto isi va da seama ca nu ma iubeste. Sunt prea slaba fata de toti. Macar asa sa fiu de folos.” Vocea lui Naruto o trezi la realitate pe Hinata:
-Hinata! Ce s-a intamplat? De ce plangi?
-Naruto?
-Zi-mi ce s-a intamplat?
„Nu ii pot spune, desi ar trebui. Voi face alegerea corecta de data asta. Nu voi mai fii o povara.”
-Nimik!
-Cum adica nimic? Esti aici singura si plangi. Asta e nimic?
-Nu are importanta. Oricum am promis ca nu voi spune la nimeni, spuse Hinata cu un zambet fals, in timp ce isi stergea lacrimile. Sunt bine. Nu iti face griji!
-Bine atunci. Hai sa te duc in sat.
-Bine...
-Sigur esti in regula?
-Da. Sunt bine!
Naruto a dus-o pe Hinat in sat. Ziua a trecut repede, iar apusul nu a intarziat sa apara. Hinata era in cortul ei, iar Naruto incerca sa o inveseleasca. „ Naruto nu m-a lasat o clipa singura. Trebuie sa scap de el, cumva.”
-Naruto?
-Ce e? S-a intamplat ceva?
-Nu! Pot sa ma lasi singura cateva minute?
-S-a intamplat ceva?
-Da. Vrea sa ma lasi singura restul zilei. Poti?
-De ce?
-Vreau sa ma odihnesc. Ma lasi te rog?
-Sigur nu e ceva...
-Nu. Ti-am spus doar ca sunt bine.
-Bine atunci!
-Imi promiti?
-Da. Iti promit!
-Naruto?
-Da!
-Te iubesc!
Hinata se ridica din pat si il saruta pe Naruto.
-Ai grija ce faci!
-Bine. Si tu la fel! Si eu te iubesc, spune Naruto si o saruta pe Hinata.
Naruto pleaca, iar Hinata iese repede pe fereastra. Porneste spre izvor, unde il gaseste pe Sasuke.
-Hinata, credeam ca nu mai vii.
-Am ajuns, bine, spune Hinata nervoasa.
-Nu te enerva asa. Deci ce ai hotarat?
-Eu...eu...........o sa vin cu tine.....................

10. Un nou inceput

„Sunt inchisa intr-o camera neluminata, fara ferestre. Sasuke pleaca, iar eu raman singura. Asta se pare ca va fii noua mea viata, dar atata timp cat stiu ca Naruto e in viata, atata timp cat stiu ca Sasuke nu va ucide pe nimeni din sat, eram multumita. Nimeni nu avea de suferit. Eu nu contam prea mult pentru sat, deci ma vor uita repede, la fel si Naruto, cu toate ca imi va fi dor de el. Nu stiu de ce m-a ales pe mine Sasuke in locul lui Naruto, dar ma bucur ca a facut asta. Camera in care am fost inchisa nu are ferestre, doar un pat de o persoana si o masa mica. M-am asezat in pat si am reusit sa adorm.
A doua zi, Sasuke a intrat la mine in camera si mi-a explicat ca in fiecare zii ma va antrena el. Pentru ce? Sau cum? Nu stiu. Dar voi afla eu in scurt timp. In afara de antrenamente nu am iesit afara, iar mancare primeam de doua ori pe zii. De fiecare data, plangeam seara, din cauza noii mele vieti. Antrenamentele erau grele si in fiecare zii ma durea ceva, dar cel mai mult ma durea inima, deorece nu il mai puteam vedea pe Naruto, poate pentru totdeauna.”
Dupa cateva luni:
Dupa un lung antrenament, Sasuke ii da Hinatei o pauza.
-Hinata, te antrenez de cateva luni bune. Cred ca esti pregatita.
-Pppentru ce?
-Pentru o misiune.
-Misiune?
-Pentru ca nu ai vrut sa il iau pe Naruto, Madara ti-a dat ceva de lucru.
-Ce?
-Trebuie sa capturezi o persoana din satul norului, pentru planurile lui.
-Si daca ma opun?
Sasuke se furiseaza in spatele ei cu sabia scoasa din teaca.
-Daca te opui mori si tu si toata Konoha.
-Pe cine trebuie sa prind.
-Pe opt cozi. Voi veni si eu cu tine ca sa fiu sigur ca nu ai alte idei.
-Vrei sa prind un monstru?
-Da.
„Nu am mai zis nimic. Am pornit cu Sasuke in ascunzatoare, unde am primit provizii si o pelerina din Akastuki. Dupa atatia ani in care i-am urat, acum sunt obligata sa lucrez pentru ei. Capturarea lui a fost usoara, deoarece m-a ajutat Sasuke, iar dupa ce s-a inserat am mers la un hotel. Nu stiam unde suntem. Nu stiam ce sa fac. Nu stiam nici ce se va intampla. Am primit numarul camerei. Eram la etajul al treilea, iar Sasuke era la primul. Il salut pe Sasuke si pornesc spre camera. Poate va intrebati de ce nu incerc sa fug. Pentru ca atunci toata Konoha ar disparea si eu nu vrea sa se intample asta. Urc grabita scarile. Ma impiedic si dau sa cad, dar ma prinde cineva.......................”

Cine o prinde pe Hinata?
Ce se va intampla cu ea?
Aflati in capitolul urmator 11 Lupta

11. Lupta

„Sunt prinsa si aruncata in partea cealalta a holului. Mi-au luat cateva secunde ca sa ma dezmeticesc. O vad pe Sakura in partea cealalta. Poate ca m-a confundat din cauza mantiei si a palariei cu unul din Akatsuki. Sunt obligata sa le port. Imi dau repede palaria jos si o vad pe Sakura inmamurita.”
-Hinata?
-Sakura?
Ochii vrezi ai Sakurei se umplura de lacrimi. Sakura se apropie de Hinata si o imbratiseaza, o prinde de brate si spune:
-Hinata ce? Cum? Unde ai fost?
-E o poveste lunga.
-Te-am cautat peste tot. Suntem disperati!
-De ce....
-Mai are un pic si isi pierde mintile!
-Cine?
-Cum cine? Naruto bineinteles. De ce ai plecat?
-Imi pare rau, dar nu pot sa iti spun...
-De ce? Hinata nici in mine nu mai ai incredere?
-Nu e vorba de asta, doar ca nu mai pot reveni in sat.
-De ce?
-Sakura, unde e Naruto?
- In camera, dar pentru ca il cunosc atat de bine probabil ca te cauta inca prin imprejurimi.
-De ce......
„Nu apuc sa termin intrebarea ca il vad pe Sasuke in spatele meu. Sakura se retrage repede si ramanem asa nemiscati pentru cateva clipe.”
-Sasuke....
-Sakura.
-Hinata pleaca de acolo!
-Sakura, ma tem ca nu poate, spune Sasuke serios.
-Poftim?
„Il vad pe Naruto care apare in spatele Sakurei, foarte serios. Ce mult s-a schimbat de cand nu l-am vazut! Imi doresc sa pot vorbi cu el, dar stiu ca Sasuke nu ma va lasa. Il vad pe Naruto ca se indreapata spre Sasuke cu Rasenganul sau. Alerg spre cei doi si barez lovitura. Sasuke nu s-a clintit din loc. Stia ca il voi ajuta si asta ma enerveaza cel mai tare. Se pare ca m-a antrenat bine din mmoment ce am reusit sa barez cea de a doua cea mai puternica tehnica din sat.” Vocea lui Naruto o aduce pe Hinata la realitate:
-Hinata?
-....
-Cum ai? De ce il ajuti pe tradatorul asta?
-Pentru ca e ucenica si ajutorul meu in acelas timp, spune Sasuke serios.
-Ce? Hinata niciodata nu are face asa ceva, mai ales pentru tine.
-Ei bine atunci de ce ti-a respins atacul?
Naruto, uimit, se retrage langa Sakura.
-Sasuke!
-Ai chef sa lupti?
-Acum!
Naruto si Sasuke se uite unul la altul incordati, dupa care Sasuke zambeste si se intoarce spre Hinata.
-Bine atunci. Hinata il vreau facut bucati. Ai inteles?
„Nu pot sa cred ca mi-a spus sa fac asa ceva. Mi-a promis ca Naruto nu va pati nimic. Eu nu pot sa fac asa ceva. Il iubesc si nu l-as putea ranii niciodata. Nu pot sa o fac. Ce ma fac? Daca nu il omor, moare Konoha, daca il omor, Konoha va disparea fara ajutorul lui Naruto. Il vad pe Sasuke atitindu-ma cu privirea. Ma indrept spre Naruto si il lovesc usor. Sasuke vrea doar sa il faca pe Naruto sa sufere. Stie ca acesta nu ar lupta impotriva mea si de aceea ma pune sa lupt. Haide Naruto! Te rog ! Nu vreau sa te omor.”

nextul il pun tot azi
sper sa va placa
scz pt greseli

12.Sarutul

„O vad pe Sakura care vine spre mine. Imi da un pumn cum numai ea stie si raman la podea. Puteam sa ma ridic, puteam sa o si omor, dar nu vroiam deoarece sunt prietenii mei si nu i-as ranii niciodata. Sasuke ma ridica si plecam de acolo. Ajungem la ascunzatoare. Ma duce la mine in camera si ma inchide acolo. Incep sa plang. De ce eu? Dintre toti de ce eu? Nu mai inteleg nimic, din ce fac, din ce ascult, din ce inteleg. Ma asez pe pat si reusesc sa adorm cu gandul la Naruto.
Dimineata ma trezeste Sasuke. Ma pregatesc si ma duc afara pentru antrenament. Il vad pe Sasuke sprijinit de un copac.”
-Buna dimineata...
-Buna!
-Astazi ce antrenament fac?
-Niciunul. Vreau sa imi explici ceva.
-Cccce?
-De ce te-ai prefacut ieri lesinata?
-Nu m-am prefacut.
-Ba da!
-Te antrenez de cateva luni. Crezi ca nu imi pot da seama?
„Am uitat de partea asta. Doar am respins atacul lui Naruto. Trebuie sa fac cumva sa scap de aici. Dar cum? Trebuie sa inventez o scuza. Dar care?”
-Nu am putut Sasuke. Bine?
Hinata se indreapta inapoi spre ascunzatoare, dar Sasuke apare in fata ei.
-Ce mai e?
-Nu am terminat de vorbit cu tine.
-Bine, atunci zi ce mai ai sa imi spui.
-Inca nu mi-ai raspuns la intrebare.
-Nu m-am simtit bine dupa atacul lui Naruto....
-Nu nu e asta!
-Ba da asta e! Daca nu ma crezi problema ta. Eu plec.
Hinata trece pe langa Sasuke si se indreapta spre ascunzatoare. Sasuke apare din nou in fata ei.
-Ce mai e acuma?
-Nu am terminat de vorbit.
-Atunci zi!
-Nu stiu cum sa iti spun.
-Incerca macar.
-Hinata eu......
-Am plecat Sasuke.
Hinata da sa plece, dar Sasuke o prinde de mana si o trage la pieptul lui. O priveste pentru cateva clipe in ochi, dupa care zambeste. „Oare ce mai vrea si Sasuke? Sa ma lase odata in pace sa plec.” Hinata vrea sa se dezlipeasca de el , dar acesta nu o lasa. Sasuke isi apropie fata de cea a Hinatei si o saruta.............................



Ce se intampla in continuare?
Oare si ea il iubeste pe Sasuke?
Cu cine ramane Hinata?
Nextul vineri scz pentru greseli
Sper sa va placa
Nu ma injurati pentru sasuhina
Nici mie nu imi place, dar mi s-a parut interesanta povestea

13.Sentimentele Hinatei

"Ma desprind de Sasuke si alerg in ascunzatoare. Ma inchid in camera mea si incep sa plang. Nu pot sa cred ca a facut asa ceva! De ce? De ce trebuie sa fie asa? Nu il iubesc deloc. Oare de asta m-a luat in locul lui Naruto? Oare are sentimente fata de mine? Nu se poate. Chiar daca ma iubeste nu imi va schimba parerea mea despre el. Il urasc! Este un tradator... M-a obligat sa imi parasesc familia, prietenii, satul, sa vin cu el, sa il ascult si sa ma comport ca el. As vrea sa ma intorc in sat, sa fiu din nou eu, Hinata cea timida, dar mi-e teama ca nu pot. Sasuke nu ma va lasa. Nu m-a lasat nici macar sa vorbesc cu Sakura si Naruto.....Naruto! Mi-e asa de dor de el. Trebuie sa fac ceva. Trebuie sa il conving sa nu ma mai caute. Sasuke nu vrea altceva decat sa il raneasca. Trebuie sa fac in asa fel incat sa ii tin departe unul de altul, ca sa nu iasa scantei.....
Oare la ce ma gandesc? Cum as putea sa ii tin departe cand nici macar nu pot iesii afara? Ies in padure numai la antrenamente, iar atunci este si Sasuke prin preajma. Trebuie sa ii castig increderea. Trebuie sa il conving ca nu voi pleca sub nici o forma. Dar cum? Cum as putea sa face asta? Ma asez in pat si incerc sa adorm. Trebuie sa fac ceva. Mereu este o cale de rezolvare.........."



14.Sentimentele lui Sasuke

Un inger cu lacrimi la ochi dormea intr-o camera intunecata. Un zgomot din spatele usii o face sa deschida ochii ei movali. Se ridica alene din pat si ii spune celui din spatele usii sa intre. Un baiat cu ochii si parul negru ca abisul intra tacut in camera. Fata rupe tacerea:
-Buna, spune ea plictisita.
-Buna... Hinata trebuie sa mergem la antrenament, spune baiatul serios.
-Imediat, Sasuke.
Hinata isi face repede patul si iese dupa brunet din ascunzatoare. Ajung in mijlocul padurii, unde se antreneza mai bine de o jumatate de zi.
Dupa un antrenament dur, i-au o scurta pauza pentru a manca si a se odihni. Nici unul nu scoate vreau sunet. Se puteau auzi pasarile zburand si cantand pe crengile copacilor. Se putea auzi susurul unei ape cristaline in apropierea lor. Hinata se ridica si porneste spre susur, urmata indeaproape de Sasuke. Descopera dupa cateva clipe izvorul cu apa limpede ca si cristalul, acelas izvor la care o sa rutase Naruto, acels izvor in apropierea caruia a salvat-o, locul in care se putea gandi mereu la el si la dragostea ei pentru acesta. "Acest izvor, atatea amintiri imi vin in minte. Suntem atat de aproape de sat si eu nici macar nu stiam." Sasuke rupe in final tacerea si o trezeste pe Hinata din visare:
-Ziua de ieri... nu a fost exact ceea ce pare.... Dupa cum prea bine stii, toate fetele pe care le-am intalnit pana acum erau moarte dupa mine, dar tu nu esti asa........
-Da...si?
-Te-am sarutat numai pentru ca voiam sa vad cum reactionezi, nu pentru ca as avea sentimente fata de tine.
Nici unul nu mai spune niumic. Cei doi termina antrenamentul si se indreapta fiecare spre camera lui. Hinata se culca cu zambetul pe buze. Era fericita ca Sasuke nu o iubeste......


15. O decizie

"Viata............ este una dintre cele mai ciudata lucruri. Uneori este bine, alteori este rau. Uneori este trista, alteori este vesela.... De multe preia controlul si nu mai poti face nimic ca s-o opresti. Iti vine sa fugi, sa alergi undeva departe, intr-un loc necunoscut, cu multi oameni pe care nu-i cunosti si nici ei pe tine, intr-un loc unde te simti singura desi esti inconjurata. Iti vine sa o iei de la inceput, sa ingropi trecutul, sentimentele, durerea, tristetea sa uiti de toate. Daca as fi reusit sa o opresc la timp, nu m-as fi aflat aici, acum, trista si singura. Trebuie sa imi schimb viata. M-am saturat sa fac aceleasi lucruri in fiecare zi, sa vad aceeasi persoana, pe care o urasc atat de mult, mereu. Vrea sa scap din colivie. Vreau sa zbor, sa traiesc, sa iubesc.... Vreau sa il vad pe Naruto. Vreau sa ii spun ca mi-e dor de el, sa ii spun ca il iubesc...
-Hinata?
-Da...... ce........ce s-a intamplat?
-Te-am intrebat daca nu vrei sa terminam antrenamentul pe ziua de azi.
-Bine....Sasuke?
-Da?
-Pot sa ma plimb prin padure azi?
-Iesim amandoi mai spre seara.
"Sunt de 5 luni plecata din sat. Nu l-am mai vazut pe Naruto de 3 luni si nu am mai iesit din padure tot de atunci. Zilele trec atat de repede, zboara pe langa mine si nu pot face nimic ca sa le opresc. Ma duc la mine in camera si ma asez pe pat. Mintea imi zboara doar la Naruto, la tot ce s-a intamplat, prin tot ce am trecut. Nu! Gata! M-am hoatrat. Diseara scap de Sasuke si il caut pe Naruto. Konoha e aproape deci nu imi va fii asa de greu. Trebuie sa il caut, sa vorbesc cu el, sa ii spun ce simt. Am nevoie de el, sa fie langa mine, sa ma imbratiseze si sa imi spuna ca totul e bine, ca nu mai trebuie sa sufar............"


nextul il pun tot azi
sper sa va placa
scz pt greseli

16. Evadarea

„Sasuke intra la mine in camera....”
-Mergem?
-Da.
„Pornesc in fata, mergand din ce in ce mai repede. Trebuie sa scap de Sasuke, nu imi pasa cum, dar trebuie. Sasuke e la 20 de pasi de mine, momentul perfect sa scap. Fac repede o clona, ma furisez pe dupa copaci si ma indrept spre sat. Sper doar ca Sasuke sa nu isi dea seama. In sfarsit voi putea sa il vad, sa-i vorbesc. Voi putea sa o vad pe Sakura, Shino, Kiba, sensei si pe toti ceilalti din sat, macar pentru cateva clipe.
Intru in sat cu palaria si pelerina celor din Akatsuki ca sa nu ma recunoasca nimeni. Trec usor de paznici si ajung pana in mijlocul satului. Intru in restaurantul lui Ichiraku, singurul loc unde sunt sigura ca il pot gasi pe Naruto. Sta mereu aici si mananca ramen. I-au loc si ma uit peste meniu. Restaurnatul era pustiu, poate din cauza ca era aproape ora inchiderii. Imi dau jos palaria si comand ca de obicei, la batranul Ichiraku.
-Hinata! Tu? Aici?
-Ssssssssssssst........... Nimeni nu trebuie sa stie ca sunt aici.
-Bine. Dar unde ai fost?
-Nu iti pot spune....
-Esti singura?
-Da si nu voi face nici un rau satului.
-Bine. Naruto stie?
-Nu...De ce?
-Ma crezi sau nu vine foarte rar pe aici in ultima vreme.
-Stii unde este acum?
-Peste tot. Te cauta tot timpul si nu da semne ca ar vrea sa renunte.
-Oare ar fi mai bine sa.......
-Da!!Du-te si cauta-l. Cred ca e lesinat de foame pe undeva prin padure.
-Padure????????!!!!!!!!!!!!!
„Las repede banii si pornesc spre iesirea din sat. Daca e asa cum zice Ichiraku, avem probleme. Sasuke nu l-ar lasa in viata pentru nimic in lume.
Sunt apoape spre iesire cand ma ciocnesc de Sakura. I-a o pozitie de lupta si asteapta un atac de la mine, doar eram din Akatsuki.
-Sakura, avem probleme.
-Hinta?
-Nu avem timp de asta acum. Sasuke e singur cu Naruto in padure.
-Sssssasuke?
-Ma poti ajuta?
-Da! Hai!
„Pornim grabite prin padure. Ma despart de Sakura si ma uit peste tot dupa Naruto sau Sasuke. Te rog....te rog....spune-mi ca nu s-au intalnit inca. Nu voiam sa se ajunga la asta. Nu vroiam ca cei mai buni prieteni din sat sa se lupte sau sa se omoare intre ei. Trebuie sa il gasesc pe Sasuke, dar si pe Naruto, fara sa se vada unul pe altul. Oare cum as putea sa fac asta? Nu pot fii in doua locuri in acelasi timp.
Vad un kunai care se indreapta spre mine. Il resping si ma retrag in spatele unui copac. Cine ma taca? Mai vine unul din directia opusa, pe care il resping repede.”
-Foarte bine.........
„Cine a zis asta? Luna apare repede, imbracand intreaga natura cu umbre. Aud un zgomot in spatele meu si ma intorc repede. Atacatorul iese de dupa un copac. Este.............”


nextu il aduc cat pot de repede
voi inncerca sa intru in weekend sa il pun
sper sa va placa
scz daca sunt greseli

17. Hinata si Sasuke

„Ce este destinul? Oare iti este scris la nastere sau oare ti-l poti face singur? Nu mai stiu raspunsul. L-am pierdut odata cu plecarea din sat. Nu mai stiu ce trebuie sa fac, ce trebuie sa spun...........”
Sasuke apare de dupa un copac cu zambetul pe buze. Oare de ce zambeste? Sper ca nu a ajuns inca la Naruto. Te rog sa nu. Nu vreau sa se intample asta.
Ma trezesc deodata trantita de un copac. Sasuke vrea sa se lupte cu mine? Nu, nu se poate. Nu pot luipta impotriva lui. Imi stie toate punctele slabe. Ce sa fac? Il vad cum se indreapta spre cu mine cu sabia scoasa din tyeaca. Are de gand sa ma omoare. Trebuie sa lupt. E in joc viata mea.
Ma ridic de jos si iau o pozitie de lupta. Incerc sa il lovesc dar sunt trantita cu putere in alt copac. Ma ridic repede si astept un atac din partea lui. Ma durea tot corpul de la lovitura. Niciodata nu m-a lovit atat de tare la antrenamente. Lupta serios de data asta. Dispare din fata mea si il simt in spatele meu. Dau sa ma intorc dar prea tarziu........Vad o lumina si sunt aruncata la zeci de metri distanta. Nu ma mai puteam misca. E exact ca acum 5 ani. Nu s-a schimbatnimic. La fel de slaba si neajutorata am ramas. Cu toate ca m-am antrenat, tot o povara am ramas. Nu pot face nimic de una singura. Sunt ata de slaba....
O mana ma prinde de gat si ma lipeste de un copac. Nu mai puteam deschide ochii, dar stiam ce avea sa urmeze. Sasuke ma va ucide din clipa in clipa, iar destinul meu se va termina aici. Pana la urma destinul nu ti-l poti face singur.................................Destin.....................Cand am auzit oare prima data acest cuvant? Imi amintesc de parca ar fi fost ieri. A fost prima data cand am invatat ca imi pot face viata asa cum vreau eu, prima data can am simitit ca traiesc....”
Amintire
„Cu 3 ani in urma, la acel examen chunin, cand trebuia sa lupt cu verisorul meu, vroiam sa renunt. Vroiam sa ridic mana, dar atunci el m-a incurajat din tribuna. M-a sustinut cand nimeni nu ar fi facut-o. El m-a ajutat sa descopar ca pot face orice imi doresc. El m-a scos din intuneric.....Nu stiu cum as putea sa ii multumesc. M-a invatt sa nu renunt niciodata orice ar fi. Cu toate ca intra in belele, cu toate ca lumea il ura amuncit si a reusit sa isi schimbe destinul.”
Prezent:
„Nu as putea sa ii multumesc indeajuns. El m-a schimbat. Am inceput sa ma antrenez din ce in ce mai mult si credeam ca am reusit. Vroiam sa ii arat cat de mult am muncit, dar se pare ca nu mai am timp.
Ma durea din ce in ce mai tare gatul. Acesta se pare ca imi e sfarsitul. Trag cu greu aer in piept. Nu vreau sa mor, dar nu mai pot face nimic. As vrea, dar nu pot. Imi adun cu greu toate puterile pentru a mai putea vorbi. Imi simteam lacrimile siroindu-mi pe obraji cu neincetare. Reusesc sa deschid gura si sa spun:
-Imi pare rau! Nu.............am.......reusit................................Naruto...............


am venit cu nextul
sper sa va placa
scz dak sunt greseli
mai pun nextul?
Se pare ca nu il mai citeste nimeni
sa il mai continui?

18.Naruto si Sasuke

„<<Moartea este usoara lipsita de durere.....viata...este mult mai grea.>>”
„Asteptam ca Sasuke sa-mi dea lovitura finala, dar nu stiu de ce nu o facea. Durerea de la gat dispare deodata si simt cum cineva ma ia in brate. Reusesc sa deschid ochii si vad doi ochii albastri care ma priveau.”
-Naruto.............
„Era prea frumos ca sa fie adevarat. Cel care imi doream foarte mult sa il vad, imi salvase viata. Prea mult pentru mine. Aud un zgomot si il vad pe Sasuke, ridicandu-se de jos. Oare ce s-a intamplat? Naruto ma sprijina de un copac si porneste spre Sasuke. Ma uitam la ei fara sa fac nimic. Nu ma puteam misca deloc. Ma uit pentru cateva clipe si descopar ca veam hainele rupte toate si rani adanci peste tot. Puteam doar sa privesc ceea ce nu as fi vrut niciodata sa vad.....Trebuia sa ii opresc dar nu puteam................”
-Naruto!!!!!!!!!
-Sasuke!!!!!!!!!
„Tipa amandoi unul la altul, dupa care vad doar doua lumini care se apropiau una de alta.”
-Stop!!!!!!!!!!!Opriti-va!!!!!!!!!!
„Incerc sa strig la ei, dar parca nici nu as fi vorbit. Vad cum cele doua lumini devin una si un bubuit puternic zguduie toata padurea. Inchid ochii si incep sa plang. Nu vroiam sa vad ce s-a intamplat. Este numai vina mea. Nu trebuia sa vin dupa el. Nu trebuia sa ma indragostesc......
Linistea inunda toata padurea. Nu se mai auzea decat adierea lina a vantului. Imi ridic capul si reusesc sa deschid ochii. Mai bine nu o faceam. Amandoi erau prabusiti la pamant, de o parte si de alta a padurii. Speram sa fie doar incostienti. Imi intorc capul in partea dreapta si il vad pe Naruto pe jos. Incep sa plang din nou. Trebuie sa merg la el acum! Reusesc cu greu sa ma ridic in picioare. Nu ma puteam misca. Haide Hinata! Poti sa o faci! Ma prabusesc la doar cativa pasi de el. Incep sa ma tarasc pe iarba si reusesc sa ajung langa el. Raman asa, tinandu-l de mana si asteptand o minune.....”

am venit cu nextul
sper sa fie bun:)
urmatoarele cap sunt dedicate pentru cei care m-au incurajat sa continui pov si pentru o buna prietena de a mea Soo Young

19. O speranta

Am ramas asa cateva ore bune. Ma durea tot corpul, dar nu imi pasa. Eram fericita ca eram langa el. Respira, deci era doar inconstient. Asteptam sa se trezeasca, sa ii vad zambetul care m-a salvat de atatea ori.”
-Hinata! Naruto!
„O voce atat de cunoscuta. Sakura inca ne cauta. Nu ma puteam ridica, dar puteam sa strig. Reusesc sa tip, iar Sakura ma aude si vine dupa voce.”
-Hinata ce s-a...............?
-.......................
-Unde e Sasuke?
-In partea opusa..........
„Sakura se aseaza langa mine, isi foloseste jutsul si ma vindeca, dupa care trece la Naruto. Reusesc sa ma asez in genunchi langa ea si s-o ajut cu ce imi cerea.”
-Cum e?
-La fel de grav ca si Sasuke.
-L-ai vazut?Atunci de ce mai................
-Da, dar nu m-am obosit sa il salvez.
-Imi pare rau, Sakura................
-Nu ai pentru ce. E un tradator..
„Pe care tu il iubesti. Cat de proasta crezi ca sunt?”
Razele soarelui apar incet, vestind o noua zi. Hinata simte pe cineva apropiindu-se de ei.
„ Imi activez Biakuganul si il vad pe Sasuke Cu Chidorii venind spre noi. Cum si-a revenit atat de repede? Ma uit in spatele lui si o vad pe Karin. Tradatoare! Spunea ca nu il va mai ajuta pe Sasuke....Ma ridic si ma pun in fata Sakurei si a lui Naruto. Daca cine va trebuie sa moara aceea sunt eu. Il vad pe Sasuke venind spre mine. Stateam relaxata in fata prietenilor mei. Stiam ce avea sa urmeze si nu imi pasa, atata timp cat el era in siguranta. Inchid ochii si astept. O aud pe Sakura care imi striga sa ma dau la o parte, dar nu o ascult. O aud apoi strigandu-l pa Naruto si doua maini ma imbratiseaza. Deschid ochii si il vad pe Naruto zambind. Sakura incepe sa planga. Nu imi dadeam seama de ce. Ma uit in spatele lui Naruto si il vad pe Sasuke langa el.”
-Nu! Naruto, de ce ?
-Pentru ca te iubesc..........
„Naruto se prabuseste in bratele mele. Incep sa plang. Nu mai stiam ce sa fac. Nu imi mai pasa de nimic. De ce ? De ce el? De ce nu eu? Eu trebuia sa mor si nu el.......”
-Naruto!!!!!!!!!!!!!!!!!!



am ajuns si la penultimul cap din povestea asta
ultimul il pun in 24 dec ca un cadou de Craciu
sper sa va placa ce am scris pana acum:)

20. Naruto si Hinata
„Se spune ca dragostea e oarba. Se spune despre persoana iubita ca ai face orice> Eu mi-as da viata pentru el, pentru Naruto......”
Dupa cateva luni:
-Hinata, vom intarzia!
Eu nu vin, Sakura!
-De ce?
-Am ceva de facut!
-Bine. Ne vedem mai tarziu.
-Bine. Ne vedem.
„Sakura pleca, iar eu ma furisez afara din sat, la izvor. Ce intorsatura a luai viata mea. Am fost atat de aproape de moarte si totusi traim. Inca si acum cand imi aduc aminte imi e frica. Imi amintesc bione cum Sasuke a facut repede un chidori si s-a indreptat spre Sakura. Imi amintesc de venirea tuturor celor din sat, in frunte cu Hokagele nostru, Tsunde-sama. Sasuke si Karin s-au retras si nu iam mai vazut de atunci. Toti cei din sat i-au cautata, dar nu au gasit nici o urma. Intr-un fel ma bucur, dar si ma intristez.....
Vin in fiecare zi la izvor , sa ma linistesc, sa ma gandesc la toate cele intamplate. Imi place sa ascult susurul apei si linistea codrului.”
Deodata doua maine ii cuprind mijlocul Hinatei intr-o imbratisare.
-Ti-a luat ceva timp sa ajungi.
-Da stiuAm fost dupa Sasuke. Imi pare rau ca am intarziat.
-Nu-i nimik.L-ati gasit?
-Nu. Dar il vom gasi. Crede-ma!
-Cum as putea sa nu?
„Ma bucur ca sunt aici, acum ca traiesc si el la fel, ca e alaturi de mine. Ii voi ramane recunoscatoare doamnei Hokage pentru ce a facut pentru mine. M-a ajutat si mi-a indeplinit cea mai mare dorinta a mea.”
-Vrei sa mergem in sat? Bunica Tsunade a zis ca padurea nu e sigura.
-Bine. Hai sa ne intoarcem in sat atunci.
„Vreau sa plec, dar ma prinde de mana si ma trage spre el.”
-Nu scapi asa usor.
„Nu mai apuc sa zic nimic, caci isi lipeste buzele de ale mele, intr-un sarut dulce. Cu toate ca am suferit, cu toate ca era sa mor, sunt fericita. Sunt aici langa el si astta e tot ce conteaza. Si totul a inceput odata cu acea zi, pe care nu o voi uita niciodata, ziua ce mi-a schimbat viata.”
-Hinata, Te iubesc!
-Si eu te iubesc.............Naruto..............



The end
episodul este dedicat tuturor celor care citesc si in special prietenilor mei
dupa cuum am promis l-am pus
mai sunt greseli deci va rog sa ma scuzati
sper ca finalul sa fie pe placul tuturor
multumesc ca ati citit povestea mea si UN CRACIUN FERICIT!